Ce este rușinea?
Rușinea este o experiență emoțională dureroasă și complexă și una pe care majoritatea ființelor umane au îndurat-o la un moment dat în viața lor.
Alături de suferința mentală pe care o implică, experiența rușinii implică adesea prezența unor sentimente neplăcute în corp (cum ar fi un nod în gât sau piept; goluri în stomac sau rosirea feței) precum și gânduri și convingeri negative, conștiente de sine. (cum ar fi: e ceva în neregulă cu mine).
Este obișnuit să trăiești rușine temporară ca răspuns la situații specifice – dacă, de exemplu, cineva crede că oamenii cu care se află au un motiv să îi privească cu dispreț într-un fel sau să îi judece negativ. Cu toate acestea, mulți oameni se luptă cu rușinea într-un mod mai frecvent și mai durabil. Cei cu un nivel ridicat de predispoziție la rușine (sau „rușine de trăsătură”) experimentează rușine în diferite situații, atât în prezența altora, cât și când sunt singuri. Acesta este genul de rușine care tinde să ducă la o suferință prelungită.
De unde vine Rușinea?
Rușinea care este deosebit de persistentă și poate avea originea din diverse surse. Mulți oameni interiorizează rușinea din mesajele înjositoare (fie explicite, fie implicite) pe care le-au primit de la părinți sau îngrijitorii devreme în viață. Pentru unii, rușinea își are originea în abuz sau neglijare fizică, verbală sau emoțională. Alți oameni experimentează rușine legată de aspectele identității lor care sunt respinse de alții sau pe care ei înșiși le resping. Rușinea durabilă poate proveni și din alte experiențe esențiale de viață care fac pe cineva să se considere „o persoană rea” într-un fel.
Rușinea poate fi problematică atunci când devine interiorizată și are ca rezultat o evaluare prea dură a propriei persoane. Acest critic interior poate spune că ești o persoană rea, că nu ai valoare.
Cauzele sunt multiple:
Traumă sau neglijență în copilărie;
Orice tulburare de sănătate mintală care implică autocritică sau judecată (de exemplu, tulburare de anxietate socială);
Nu te ridici la standardele prea înalte pe care ți le-ai stabilit;
Simți că defectele sau inadecvarea ta vor fi dezvăluite;
Victima bullying-ului;
Așteptările nu sunt îndeplinite sau se confruntă cu eșecuri;
Respingerea celorlalți;
Ale situații posibile care provoacă rușine: eșecul, umilirea, trădarea, dezamăgirea de sine sau de alții, și poate avea efecte negative asupra sănătății mentale și fizice.
De exemplu, oamenii care se simt rușinați sunt expuși riscului de depresie și tulburări de anxietate, dar și niveluri ridicate de stres. În plus, poate fi legată de comportamente autodistructive, cum ar fi consumul excesiv de alcool sau droguri. Deoarece există o încercercare de evitare sau de amorțire a emoțiilor negative asociate cu rușinea. În cele din urmă, rusinea poate duce la retragere socială și izolare, deoarece ne simțim jenați să ne arătăm în public sau să interacționăm cu alții.
În mod tradițional, rușinea a fost văzută ca o emoție care ajută la menținerea ordinii sociale și la protejarea coeziunii grupurilor umane. Atunci când cineva încalcă normele și valorile sociale, rușinea poate fi o modalitate prin care acea persoană își amintește de importanța acestora și își ia responsabilitatea pentru acțiunile sale.
De asemenea este și o emoție universală, fiind experimentată de oamenii din toate culturile și din toate categoriile sociale. Ea poate fi descrisă ca o senzație de disconfort, de vinovăție care apare atunci când simțim că am eșuat într-un fel sau că am dezamăgit pe cineva important pentru noi. Deși toată lumea poate experimenta rusinea, modul în care o gestionăm poate fi diferit în funcție de personalitatea noastră, de experiențele de viață și de cultura noastră.
A trăi viața cu rușine
Este destul de greu să trăiești cu rușine, deoarece acest sentiment poate fi copleșitor și poate afecta negativ calitatea vieții. Sentimentul de rușine poate afecta stima de sine, relațiile interpersonale și sănătatea mentală și poate fi dificil să depășești acest sentiment și să te reîntregești. Este important să găsești o modalitate să te ierți pe tine și să lucrezi cu sentimentele tale de rușine pentru a-ți redobândi stima de sine și a-ți îmbunătăți calitatea vieții.
Rușine vs. vinovăție
Uneori poți confunda rușinea cu vinovăția, o emoție înrudită, dar diferită.
Vinovația este un sentiment pe care îl simți când ai făcut ceva greșit sau când ai perceput că ai făcut ceva greșit.
Rușinea este un sentiment că întregul tău sine este greșit și poate să nu aibă legătură cu un anumit comportament sau eveniment.
Iată 5 moduri prin care rușinea îți poate modela viața.
1.Oamenii care trăiesc cu rușine evită adesea relațiile, vulnerabilitatea și comunitatea.
Cercetările arată că rușinea îi determină pe oameni să se ascundă. Oamenii cărora le este rușine se ascund de comunitate și prietenie. Ei evită vulnerabilitatea și nu își împărtășesc niciodată adevăratul sine cu lumea.
2.Oamenii care trăiesc cu rușine sunt predispuși să-și suprime emoțiile.
Rușinea este asociată cu suprimarea emoțiilor, în special la femei. Oamenii cărora le este rușine de cine sunt sau de ceva ce li s-a întâmplat adesea își păstrează gândurile și sentimentele pentru ei înșiși.
3.Oamenii care trăiesc cu rușine se simt adesea lipsiți de valoare, deprimați și anxioși.
Rușinea poate fi un factor care contribuie la depresie, anxietate și codependență. Persoanele cărora le este rușine în mod constant pot avea dificultăți emoționale și pot duce o bătălie mentală în fiecare zi.
4.Oamenii care trăiesc cu rușine sunt mai puțin probabil să își asume riscuri sănătoase.
Un mod în care rușinea a fost conceptualizată este o apărare împotriva devalorizării de către alții. Rușinea îi împiedică pe oameni să ia decizii care îi pot determina pe alții să-i devalorizeze. Uneori, acest lucru duce la evitarea riscurilor sănătoase. Oamenii care se confruntă cu rușinea pot lua, uneori, doar decizii despre locuri de muncă, relații și școală despre care sunt siguri că se vor termina cu bine. Oamenii care trăiesc cu rușine au mai multe șanse de a recădea în comportamente problematice.
Cercetările arată că persoanele care se confruntă cu abuzul de substanțe și dependența de substanțe sunt mai predispuse să recidiveze din nou în consumul de alcool dacă se confruntă cu rușine.
5.Oamenii cărora le este rușine de comportamentul lor uneori continuă intenționat comportamentul respectiv pentru că nu cred că schimbarea sau vindecarea este posibilă.
Rușinea poate fi motivul pentru care oamenii aleg să nu facă pași spre vindecare. Oamenii care trăiesc cu rușine pot crede că nu au valoare și, prin urmare, se pot implica în comportamente despre care știu că sunt dăunătoare pentru sănătatea și bunăstarea lor.
Este important să înțelegem că sentimentul de rușine este un lucru normal și natural și că toată lumea îl simte la un moment dat în viață.
La fel de important este și să încercăm să învățăm din experiențele noastre și să ne dezvoltăm o mai bună înțelegere de sine pentru a evita sentimentul de rușine în viitor.
Cum poți gestiona rușinea?
Pentru a gestiona rușinea, este important să o înțelegi și să o confrunți. Acest lucru poate include a recunoaște și a accepta responsabilitatea pentru acțiunile tale, a cere scuze și a încerca să remediezi situațiile. De asemenea, să învățăm să fim mai blânzi cu noi înșine și să ne dăm voie să greșim sau să nu reușim întotdeauna.
Există diferite modalități prin care poți să depășești sentimentul de rușine:
Acceptarea: În primul rând, trebuie să îți accepți propria umanitate și faptul că toată lumea greșește la un moment dat în viață. Trebuie să îți amintești că nu ești singurul care a simțit rușine și că este un sentiment normal și natural.
Identificarea gândurilor iraționale: Adesea, sentimentul de rușine este amplificat de gândurile negative pe care le avem despre noi înșine. Încercă să identifici aceste gânduri și să le înlocuiești cu gânduri pozitive și compasionale.
Împărtășire: Vorbește cu cineva de încredere despre ceea ce simți. Uneori, doar exprimarea sentimentelor tale poate fi un prim pas spre eliberarea de rușine și îți poate da o perspectivă mai obiectivă asupra situației.
Căutarea ajutorului profesional: Dacă simți că nu poți depăși sentimentul de rușine singur, ia în considerare posibilitatea de a căuta ajutor profesional, cum ar fi un terapeut. Terapia poate fi utilă pentru a învăța să gestionezi m mai bine emoțiile și pentru a construi o încredere mai mare în sine. Terapeutul poate ajuta la identificarea factorilor declanșatori ai rușinii și la învățarea tehnicilor de gestionare a acestora.
A învăta din greșeli: Încercă să înveți din greșeli și să iei măsuri pentru a nu le repeta în viitor. Acest lucru te poate ajuta să simți mai multă încredere și să te eliberezi de sentimentul de rușine.
În concluzie, depășirea sentimentului de rușine poate fi un proces care necesită timp și efort. Cu toate acestea, este posibil să scapi de acest sentiment și să te eliberezi de povara sa.
Rușinea poate fi o emoție puternică și dezavantajoasă, dar este important să o înțelegem și să o gestionăm într-un mod sănătos. Prin confruntarea cu această emoție, putem construi o mai mare încredere în sine și putem îmbunătăți sănătatea noastră mentală și fizică.
