ADHD (Tulburarea de Hiperactivitate cu Deficit de Atentie) este o tulburare neurologica de dezvoltare care afectează atenția, impulsivitatea și nivelul de energie. Această tulburare poate apărea la copii, adolescenți și adulți și poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi a persoanei afectate.
Ce este ADHD?
ADHD este mai mult decât un diagnostic medical; este o experiență de viață. Această tulburare afectează modul în care o persoană se concentrează, își organizează sarcinile și își controlează impulsurile. Este important de menționat că ADHD nu este o chestiune de lene sau lipsă de disciplină. Este o tulburare neurobiologică care afectează funcționarea creierului.
Comportamele ADHD:
Neatenție:
• A visa cu ochii deschiși
• A fi distras ușor și dificultatea în concentrarea asupra sarcinilor
• Comiterea de „greșeli neglijente”
• Aparenta nepăsare când alții vorbesc
• Dificultăți în gestionarea timpului și organizarea
• Pierderea frecventă a obiectelor de zi cu zi
• Evitarea sarcinilor care necesită concentrare și gândire prelungită
• Dificultăți în a urma instrucțiunile
Hiperactivitate și impulsivitate:
• A părea mereu „în mișcare” și incapabil să stea liniștit
• A alearga sau a se urca în locuri nepotrivite
• Dificultate în a lua rândul în conversații și activități
• Mișcări foarte active ale mâinilor sau picioarele
• Vorbind și făcând zgomote excesive
Cauzele exacte ale acestei tulburării nu sunt încă pe deplin înțelese, dar există o combinație de factori care pot contribui la dezvoltarea acestei tulburări. Un copil care a avut dificultăți în formarea unor atașamente sigure sau care a experimentat traume timpurii poate dezvolta simptome ADHD ca modalitate de a face față anxietății sau conflictelor interne. ADHD poate funcționa astfel ca o formă de apărare împotriva unor sentimente dureroase sau a unor conflicte nerezolvate.
Iată câteva dintre posibilele cauze și factori de risc:
1. Factori Genetici: ADHD tinde să se transmită în familie, sugerând un factor ereditar puternic. Copiii care au un părinte sau o rudă apropiată cu ADHD au un risc mai mare de a dezvolta tulburarea.
2. Dezechilibru al Neurotransmițătorilor: ADHD poate fi asociat cu un dezechilibru al neurotransmițătorilor, în special dopamina și noradrenalina, care sunt implicați în reglarea atenției, concentrării și impulsurilor.
3. Factori Prenatali: Anumite factori prenatali pot crește riscul dezvoltării ADHD. Acești factori includ expunerea la substanțe chimice toxice (cum ar fi plumbul sau tutunul), consumul de alcool sau droguri în timpul sarcinii și prematuritatea.
4. Factori de Mediu: Experiențele timpurii și mediul în care crește un copil pot juca un rol în dezvoltarea ADHD. Exemple de factori de mediu includ expunerea la plumb în copilărie, traumatisme cerebrale severe și creșterea în medii cu niveluri ridicate de stres.
5. Complicații în Timpul Nașterii: Unele complicații în timpul nașterii, cum ar fi lipsa de oxigen, pot crește riscul dezvoltării ADHD.
6. Factori Nutriționali: Deși nu este o cauză principală, există cercetări care sugerează că deficiențele nutriționale, cum ar fi lipsa de acizi grași omega-3 sau deficitul de fier, pot contribui la manifestarea simptomelor ADHD.
7. Factori de Stres: Stresul în familie sau la școală poate afecta simptomele ADHD și poate exacerba comportamentele hiperactive și impulsive.
Viața cu ADHD
A trăi cu ADHD nu este ușor, dar nu este un obstacol insurmontabil. Din experiența de cabinet, am observat că educația și terapia pot face o diferență semnificativă în viața celor cu ADHD.
1. Terapia Psihologică: Terapia de gestionare a comportamentului poate ajuta la dezvoltarea abilităților de gestionare a simptomelor și la învățarea tehnicilor de organizare și concentrare. Dar terapia poate oferi un spațiu sigur în care persoanele cu ADHD pot explora în profunzime factorii inconștienți care stau la baza simptomelor lor. Această explorare poate ajuta la înțelegerea mai profundă a impulsurilor și conflictelor interne și poate servi ca punct de plecare pentru gestionarea acestora într-un mod mai sănătos.
2. Tratament Medicamentos: Medicamentele prescrise de un medic pot ajuta la controlul simptomelor ADHD. Este important să discuți cu un medic pentru a găsi tratamentul potrivit pentru tine sau pentru copilul tău.
3. Suportul Familiei și Comunității: Familia și prietenii pot oferi sprijin inestimabil. Comunicarea deschisă și înțelegerea pot facilita gestionarea afecțiunii.
4. Abordare integrativă: Adoptarea unui stil de viață sănătos, cu alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și somn adecvat, poate contribui semnificativ la reducerea simptomelor.
Ca psiholog, cred cu tărie că fiecare individ are potențialul de a-și depăși obstacolele, inclusiv ADHD. Cu sprijin adecvat și o abordare terapeutică personalizată, cei cu ADHD pot învăța să gestioneze simptomele și să ducă o viață plină de realizări și satisfacții. Este important să cauți ajutor atunci când este necesar și să învăți să îți utilizezi resursele interne pentru a-ți atinge obiectivele. Dacă te confrunți cu ADHD sau ai un copil care trăiește cu această tulburare, amintește-ți că există ajutor disponibil pentru a te ghida spre succes și bunăstare.
