Tulburarea de personalitate borderline este o boală mintală care afectează grav capacitatea unei persoane de a-și gestiona emoțiile. Această pierdere a controlului emoțional poate crește impulsivitatea, poate afecta modul în care o persoană se simte despre sine și poate afecta negativ relațiile cu ceilalți.

Din perspectiva psihanalizei, tulburarea de personalitate borderline (BPD) poate fi înțeleasă în termeni ai dezvoltării psihosexuale și a proceselor psihodinamice care au avut loc în copilărie și adolescență. Așa cum sugerează termenul „borderline”, această tulburare este considerată a fi situată la „granița” dintre nevroză și psihoză.

,,Un lucru pe care îl găsesc de ajutor este atunci când alții îmi validează emoțiile, deoarece mă simt adesea vinovat că le am.”

Dezvoltarea tulburării de personalitate borderline (BPD) este influențată de o combinație complexă de factori biologici, genetici, psihologici și de mediu. În prezent, cauzele exacte ale BPD nu sunt pe deplin înțelese, dar există câțiva factori care ar putea juca un rol semnificativ în dezvoltarea acestei tulburări. Acești factori pot include:

Istoric familial: Se crede că există o predispoziție genetică pentru BPD. Persoanele cu istoric familial de BPD au un risc mai mare de a dezvolta această tulburare.

Structura și funcția creierului: persoanele cu tulburare de personalitate limită pot avea modificări structurale și funcționale în creier, în special în zonele care controlează impulsurile și reglarea emoțiilor. Cu toate acestea, nu este clar dacă aceste modificări au dus la tulburare sau au fost cauzate de tulburare.

Factori de mediu, culturali și sociali: Mulți oameni cu tulburare de personalitate limită raportează că au experimentat evenimente traumatice de viață, cum ar fi abuz, abandon sau dificultăți, în timpul copilăriei. Alții pot experimenta relații sau conflicte instabile, invalidante.

Factori temperamentali: Anumite trăsături temperamentale sau de personalitate pot juca un rol în predispoziția către BPD. De exemplu, persoanele cu o sensibilitate crescută la stimuli sau cu tendințe impulsive pot fi mai susceptibile la dezvoltarea BPD în anumite contexte de viață.

Factori de stres și evenimente critice de viață: Stresul cronic și evenimentele critice de viață, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, divorțul sau schimbările majore în viață, pot contribui la dezvoltarea BPD sau pot agrava simptomele existente.

Experiențe de abandon sau respingere: Experiențele de abandon sau respingere în copilărie sau în relațiile adulte pot intensifica aceste temeri și pot contribui la dezvoltarea tulburării.

Psihanaliștii au identificat mai multe posibile explicații pentru dezvoltarea BPD care vin în completarea factorilor care contribuie la dezvoltarea BPD:

Trauma timpurie și dificultăți de atașament: Experiențele traumatice din copilărie, cum ar fi abuzul emoțional, fizic sau sexual, neglijarea sau separarea de figurele de atașament, pot juca un rol semnificativ în dezvoltarea BPD. Lipsa unui atașament securizant în copilărie poate duce la dificultăți în reglarea emoțională și în dezvoltarea unui sentiment stabil de sine.

Conflictul intern și proiecția: Persoanele cu BPD pot experimenta conflicte interne intense și contradictorii, care pot fi proiectate în relațiile lor cu ceilalți. Idealizarea și devalorizarea rapidă a altora pot reflecta conflicte nerezolvate din copilărie.

Mecanisme de apărare: se consideră că mecanismele de apărare, cum ar fi scindare și negarea, pot fi prezente în BPD. Aceste mecanisme pot fi utilizate pentru a evita confruntarea cu sentimente sau dorințe dureroase.

Vid interior și căutarea de completare: Persoanele cu BPD pot experimenta un vid interior persistent și pot căuta să îl umple cu relații intense sau cu comportamente impulsiv-automutilante. Într-un sens psihanalitic, acest vid poate reprezenta o căutare de completare sau de întregire a sinelui.

Conform Manualului de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale (DSM-5), tulburarea de personalitate borderline (BPD) este caracterizată prin prezența unui set specific de simptome. Pentru a primi un diagnostic de BPD, o persoană trebuie să îndeplinească cel puțin cinci dintre următoarele nouă criterii:

1. Frica intensă de abandon sau respingere, reală sau imaginată.
2. Modele de relații interpersonale instabile și intense, caracterizate de extrema idealizare și devalorizare a celorlalți.
3. Identitatea de sine instabilă, cu sentimente persistente de vid interior sau gol.
4. Impulsivitate în cel puțin două arii care pot pune în pericol siguranța, cum ar fi cheltuielile, sexualitatea, consumul de substanțe, guvernarea furiei etc.
5. Comportament autodistructiv, cum ar fi auto-vătămarea repetată sau amenințările sau gesturile suicidare.
6. Schimbări rapide și intense ale dispoziției, cu durată scurtă, precum episoade frecvente de iritabilitate, anxietate sau depresie.
7. Reacții intense la evenimente de stres, însoțite de dificultăți în controlul furiei sau a impulsurilor.
8. Tulburări de identitate sau de sine pe termen lung, care se manifestă, de exemplu, printr-o incertitudine persistentă legată de direcția vieții, valorile personale sau preferințele sexuale.
9. Simptome de disociere, cum ar fi sentimentul de a te simți deconectat de sine sau de a observa acțiunile proprii ca și cum s-ar întâmpla cu altcineva.

Tratatament:
Tratamentul tulburării de personalitate borderline (BPD) implică o abordare multidisciplinară și personalizată, deoarece fiecare persoană poate experimenta simptomele în mod diferit. De obicei, tratamentul BPD include o combinație de terapie psihologică , terapie de grup și, în unele cazuri, medicamente.

,,Partea cea mai rea sunt relațiile nesigure. Când sunt atașat, ei sunt întreaga mea lume – este paralizant. Îmi pasă atât de profund de cât timp le ia să răspundă sau de tonul lor, pentru că îmi este atât de frică să nu le pierd.”

Gestionarea manifestărilor tulburării de personalitate poate fi o provocare, dar există anumite strategii și tehnici pe care le poți încerca pentru a-ți îmbunătăți starea de bine și a face față simptomelor. Iată ce poți face:

Simți deprimare, tristețe sau singurătate?

Înfășoară-te într-o pătură confortabilă și acordă-ți o pauză pentru a te relaxa și a urmări un serial preferat sau un film care te face să te simți bine.
Scrie pe o coala de hartie toate sentimentele tale negative și apoi rupe hârtia ca o modalitate simbolică de a elibera aceste emoții din interiorul tău.
Alege un playlist care te ajută să te simți mai bine și lasă muzica să te transporte într-o lume mai bună.
Adresează o scrisoare către partea din tine care se simte tristă sau singură, încurajându-te și oferindu-ți sprijinul de care ai nevoie.
Dacă simți nevoia, nu te inhiba să plângi sau să te odihnești. Uneori, eliberarea emoțională sau odihna pot fi vindecătoare.
Interacțiunea cu animalele de companie sau cu obiecte care te reconfortează emoțional poate avea un efect calmant și relaxant.

Simți furie, frustrare sau neliniște?

Ia o bucată de hârtie și rupe-o în bucăți mici sau mari, în funcție de cât de intensă este furia sau frustrarea.
Folosește o pernă și lovește-o cu putere, eliberând astfel energia negativă acumulată în corp.
Fă câteva exerciții fizice pentru a-ți elibera tensiunea, cum ar fi flotări, genuflexiuni sau alergatul în ritm alert. Activitatea fizică poate ajuta la eliberarea endorfinelor, care pot îmbunătăți starea de spirit.
Alege o melodie cu un ritm alert sau cu versuri care exprimă furia sau frustrarea pe care o simți. Ascultarea muzicii tari poate fi o modalitate de a-ți elibera emoțiile.
Implică-te într-o activitate practică, cum ar fi grădinăritul sau prelucrarea lemnului. Aceste activități pot fi relaxante și pot oferi un sentiment de satisfacție.

Simți nevoia de autovătămare?

Ține gheață pe zonele unde vrei să te rănești.
Lipește bandă adezivă sau un scotchy de plastic pe piele și îndepărteză.
Fă o baie sau un duș rece.

Te simți disociat sau distanțat?

Mestecă o bucată de ghimbir sau chilli.
Bea un pahar cu apă rece ca gheața.
Poți încerca să îți atingi ușor fața, mâinile sau picioarele pentru a-ți aduce aminte de prezența fizică în corp. Sau să bați din palme și observi senzația de usturime.
Încearcă să observi intensitatea culorilor din jur, textura obiectelor sau sunetele din împrejurimi. Focalizarea pe senzațiile din jur poate ajuta la reducerea sentimentului de disociere.

Simți anxietate, panică sau tensiune?

Îți faci o băutură fierbinte și să o bei încet, observând gustul și mirosul, forma cănii și greutatea acesteia în mână.
10 respirații adânci, numărându-le fiecare cu voce tare.
Notează tot ce poți să gândești despre locul în care te afli acum, cum ar fi ora, data, culoarea pereților și mobilierul din cameră.
Fă o baie sau un duș cald – acest lucru te poate ajuta să îți schimbi starea de spirit, creând o atmosferă liniștitoare și o senzație fizică care îți distrage atenția.

Tulburarea de Personalitate Borderline poate fi o provocare pentru cei afectați, dar cu angajamentul adecvat și sprijinul corespunzător, este posibil să se depășească această tulburare și să se atingă o stare de bine și de independență emoțională. Fiecare individ merită să trăiască o viață împlinită și sănătoasă, iar căutarea ajutorului poate fi primul pas către această evoluție pozitivă.

Dacă te confrunți cu Tulburarea de Personalitate Borderline și simți că ai nevoie de sprijin și îndrumare, nu ezita să mă contactezi pentru terapie. Voi fi aici pentru a te asculta, a te înțelege și a te ajuta să navighezi prin provocările pe care le întâmpini. Împreună, vom explora și vom lucra pentru a-ți îmbunătăți starea de bine emoțională și relaționale. Nu trebuie să treci prin asta singur(ă).