Gaslighting-ul este o formă de abuz emoțional și manipulare psihologică în care o persoană încearcă să inducă dubii și să submineze încrederea și stabilitatea emoțională a altei persoane. Prin utilizarea unor tactici manipulative, cum ar fi negarea, distorsionarea realității, minciuna și discreditarea, agresorul își propune să controleze și să dominie victima.

Termenul „gaslighting” provine inițial dintr-un film din anii 1940 intitulat „Gaslight”, în care soțul își manipula soția prin crearea unui mediu în care aceasta începea să-și pună la îndoială propria sănătate mentală. Astfel, gaslighting-ul se referă la acțiunile prin care o persoană încearcă să distorsioneze percepția realității celuilalt și să îi facă să creadă că sunt nebuni, nesiguri sau incompetenți.

Prin gaslighting, agresorul poate încerca să controleze și să exercite putere asupra victimei, să-și justifice propriile acțiuni abuzive și să discrediteze opiniile și emoțiile acesteia. Victima poate începe să aibă îndoieli despre propria memorie, percepție și sănătate mentală, ceea ce îi permite agresorului să obțină un control mai mare asupra relației.

Iată câteva tactici comune folosite în gaslighting:

Negarea și discreditarea

Persoana care aplică gaslighting-ul neagă faptele sau evenimentele care s-au întâmplat, reducând importanța lor și discreditând experiențele și amintirile victimei.

Inversarea rolurilor 

Manipulatorul poate încerca să inverseze situația astfel încât victima să se simtă vinovată sau responsabilă pentru problemele și comportamentul manipulatorului.

Crearea confuziei și a haosului

Manipulatorul poate crea situații confuze și contradictorii, schimbând regulile, declarațiile sau comportamentul în mod intenționat pentru a destabiliza și a încurca victima.

Minimizarea și ridiculizarea sentimentelor

Manipulatorul își minimalizează comportamentul abuziv și subestimează impactul asupra victimelor. De asemenea, poate să râdă sau să-i batjocorească pe cei care reacționează la manipulare.

Isolarea socială

Manipulatorul poate încerca să izoleze victima de prieteni, familie și alte surse de sprijin, creând dependență și control asupra ei.

Contrazicerea constantă

Manipulatorul contrazice în mod repetat afirmațiile, opiniile și experiențele victimei, creând îndoială și insecuritate.

Manipularea emoțională

Manipulatorul poate folosi emoțiile, cum ar fi vinovăția, rușinea sau frica, pentru a controla și manipula victima.

Este important să recunoști aceste tactici pentru a te proteja și a identifica gaslighting-ul în relațiile tale.

Gaslighting-ul poate avea consecințe grave asupra victimei, cum ar fi scăderea stimei de sine, izolarea socială, anxietatea, depresia și chiar tulburările de sănătate mentală. 

Persoana care suferă de gaslighting poate trăi o gamă largă de emoții și trăiri, care pot varia în intensitate în funcție de gravitatea și durata abuzului. Iată câteva dintre sentimentele și stările pe care le poate experimenta:

Victima poate fi extrem de confuză în legătură cu ceea ce este real și ceea ce nu este. Manipularea și distorsionarea constantă a realității de către agresor pot face ca persoana să aibă îndoieli despre propria percepție și să pună la îndoială propriile amintiri și experiențe.

Gaslighting-ul poate provoca o scădere semnificativă a încrederii în sine a victimei. Agresorul îi pune în mod constant la îndoială competențele, judecata și abilitățile, determinând-o să se simtă nesigură și neînsemnată.

Victima poate începe să se simtă vinovată și responsabilă pentru situația abuzivă în care se află. Agresorul poate manipula situația în așa fel încât să o facă pe persoană să creadă că este responsabilă pentru comportamentul abuziv al acestuia.

Agresorul poate încerca să izoleze victima de prieteni, familie și alte persoane de sprijin, astfel încât să devină tot mai dependentă de agresor și să se simtă singură și disperată.

Manipularea constantă și abuzul psihologic pot genera un nivel crescut de stres și anxietate în viața victimei. Aceasta poate fi mereu în alertă și în așteptarea următoarei tactică manipulativă.

Persoana abuzată poate dezvolta o dependență emoțională față de agresor, ca rezultat al manipulării și controlului exercitat. Agresorul poate crea o iluzie de dragoste sau susținere pentru a menține victima legată și sub controlul său.

De reținut este faptul că fiecare persoană poate experimenta gaslighting-ul într-un mod unic și că aceste sentimente pot varia în funcție de circumstanțe și personalitate. 

Identificarea acestor emoții și căutarea sprijinului din partea persoanelor de încredere și a profesioniștilor pot juca un rol esențial în procesul de recuperare și redobândire a stimei de sine și a independenței emoționale.

Iată câțiva pași pe care îi poți urma pentru a trece peste experiențele provocate de gaslighting:

Caută sprijin din partea prietenilor de încredere, a familiei sau a unui psihoterapeut specializat. Sprijinul emoțional și încurajarea din partea celor dragi și a profesioniștilor pot juca un rol semnificativ în recuperarea.

Gaslighting-ul poate submina încrederea în sine și în propria judecată. Încercă să reflectezi asupra valorilor, dorințelor și nevoilor tale și să îți redobândești încrederea în propriile abilități.

Caută informații despre gaslighting, acestea tepot ajuta să recunoaști și să înțelegi tacticiile manipulării emoționale. Lectură, căutarea informațiilor și accesarea resurselor online pot fi utile în această privință.

Acordă-ți timp pentru a te recupera și a te îngriji de propria bunăstare. Ai grijă de sănătatea fizică și mentală, încercă tehnici de relaxare și gestionare a stresului, și fă lucruri care îți aduc bucurie și satisfacție.

Dacă te simți afectat de experiențe de gaslighting și ești în căutarea unui sprijin specializat pentru a te recupera, te încurajez să mă contactezi.